Sacul cu nisip al memoriei

  Iepurele și ursul               A fost odată ca niciodată...pentru că așa încep toate poveștile...           Era odată o pădure în care niciun picior de om nu călcase vreodată. Aici animalele trăiau fericite și lipsite de griji. Șeful lor era un urs care apăra legile nescrise ale pădurii.           În acel an fusese o iarnă teribilă și încet, încet mâncarea era tot mai greu de găsit, iar animalele tot mai flămânde. Atunci Ursul chemă la el pe Iepure, prietenul și sfătuitorul său cel mai bun, să găsească împreună o soluție. Iepurele l-a sfătuit să caute Tufa iernii despre care circula prin pădure legenda că are puterea de a hrăni toate animalele, la nevoie.           Ursul s-a gândit 3 zile și 3 nopți pe cine să trimită ân această călătorie și a decis până la urmă să plece el însuși. ...

 Azi e despre minunea care imi umple sufletul si viata de 16 ani. E despre ceea ce am invatat de la tine si despre ceea ce continui sa invat in fiecare zi. Am invatat ca nu trebuie sa te mai cert spunandu-ti ca plangi din nimicuri. Nu am cum sa stiu ce simti si cat de mult trebuie sa te doara ceva. Am invatat de la tine ca plansul nu e o rusine ci  iti da puterea de a reconstrui si de a-ti face alte vise. Am invatat ca e ok sa te temi de boala, de minciuni si de esec. Sa te bucuri de pisici, de vacante, de joaca, de o carte buna. Sa joci teatru doar pe scena. Sa nu accepti oameni falși langa tine… Si am invatat ca nu ești o prelungire a mea, asa cum am crezut cand te-ai născut. Nu trebuie sa ne placa aceleasi lucruri. Nu trebuie sa avem aceleasi vise. Urmeaza-le pe ale tale si scrie-ti propria poveste.  Iti doresc sa fii fericita, sa te bucuri de ceea ce esti, ce poti si ce ai devenit. Nu te oglindi in parerea altora despre tine. Ei nu traiesc viata ta si nici tu pe a lor...